Alăptarea și depresia. Care-i legătura?!

Știai că alăptarea îți poate proteja sănătatea mintală după naștere?

Dar că există o legătură importantă între alăptare și depresia postnatală, știai?

Nașterea și începuturile maternității sunt pline de emoții intense – unele plăcute, altele mai dificile.

Depresia postnatală (DPN) afectează între 10 și 15% dintre mame, deși se estimează că în realitate acest procent este mult mai mare. Înțelegerea relației dintre alăptare și DPN este esențială pentru sprijinirea mamelor în această perioadă sensibilă.

Alăptarea și depresia postnatală: o relație complicată

Studiile arată că alăptarea ar putea avea un efect protector împotriva depresiei postnatale.

Cum funcționează acest lucru?

În timpul alăptării, corpul mamei eliberează hormoni precum oxitocina și prolactina. Oxitocina, cunoscută ca „hormonul iubirii”, ajută la formarea legăturii dintre mamă și bebeluș și oferă o stare generală de bine. Prolactina stimulează producția de lapte, dar contribuie și la calmarea și relaxarea mamei.

Totuși, aceste beneficii apar cu adevărat atunci când alăptarea merge bine. Dacă mama se confruntă cu dureri, atașare greșită la sân sau griji legate de cantitatea de lapte, stresul poate crește riscul de depresie.

Sprijinul în alăptare face diferența

Aici intervine sprijinul specializat în alăptare. Consultanții bine pregătiți pot ajuta la depășirea provocărilor frecvente, reducând astfel riscul de depresie.

Dar sprijinul nu este doar despre partea fizică – este și despre a asculta, a încuraja și a fi alături de mamă.

Un consultant în alăptare poate recunoaște semnele depresiei și poate îndruma mama spre ajutor specializat.

Alăptarea nu cauzează depresie – dar lipsa sprijinului poate contribui!

Un mit des întâlnit este că alăptarea ar cauza ldepresie. Deși poate fi obositoare și solicitantă, mai ales la început, nu există dovezi clare că alăptarea în sine declanșează depresia. Dimpotrivă, atunci când decurge bine, poate avea un efect protector.

Problemele de alăptare, nesiguranța, durerea sau lipsa de sprijin pot genera frustrare și tristețe, crescând riscul de depresie. De aceea, e important ca mamele să primească ajutor, fără rușine sau vinovăție.

Fiecare experiență este diferită

Dacă simți că alăptarea este grea sau nu decurge așa cum ai sperat, cere ajutor. Nu ești singură și nu ești „mai puțin mamă” dacă ai nevoie de sprijin. Fiecare mamă are o poveste unică, iar unele drumuri încep mai anevoios.

În concluzie, alăptarea poate proteja împotriva depresiei postnatale – dar doar atunci când este susținută corect.

Sprijinul timpuriu, continuu, empatic și bazat pe dovezi, oferit de un consultant certificat IBCLC, poate fi o veritabilă formă de prevenție a depresiei în perioada de după naștere.

Alăptarea e un proces natural, dar nu întotdeauna vine natural. Ca mersul pe bicicletă, uneori începi cu mici „cazături”. Important este să ai pe cineva lângă tine care să te susțină.

——

Referințe:

Dennis, C. L., & McQueen, K. (2009). The relationship between infant-feeding outcomes and postpartum depression: a qualitative systematic review. Pediatrics, 123(4), e736–e751. https://doi.org/10.1542/peds.2008-1629

Chapman, D. J., & Perez-Escamilla, R. (2012). Breastfeeding among minority women: moving from risk factors to interventions. Advances in Nutrition, 3(1), 95–104. https://doi.org/10.3945/an.111.001016

Hahn-Holbrook, J., Haselton, M. G., Dunkel Schetter, C., & Glynn, L. M. (2013). Does breastfeeding offer protection against maternal depressive symptomatology?. Archives of Women's Mental Health, 16(5), 411–422. https://doi.org/10.1007/s00737-013-0348-9

Kendall-Tackett, K. (2007). A new paradigm for depression in new mothers: the central role of inflammation and how breastfeeding and anti-inflammatory treatments protect maternal mental health. International Breastfeeding Journal, 2(1), 6. https://doi.org/10.1186/1746-4358-2-6