Laptele matern este esenţial pentru creșterea și dezvoltarea optimă a bebeluşului, protejându-l de boli, de diverşi agenţi patogeni ori de complicaţii grave precum septicemia cu debut tardiv, conform unor studii. În acelaşi timp, ajută mama să se refacă mai rapid după naştere şi, în aceeaşi măsură, contribuie la crearea unei conexiuni speciale, intime, între mamă şi copil.
Laptele matern conţine toate substanţele necesare pentru evoluţia fizică şi psihică a copilului, altfel spus, toate elementele nutriţionale de care o fiinţă umană are nevoie pentru a supravieţui. În afară de vitamine şi de minerale, acest lichid alb-gălbui mai conţine anticoagulante, grăsimi, săruri minerale, hormoni, enzime, lactoză, caseină, lecitină, anticorpi, ce protejează bebeluşul de infecţii, lizozimă, cu proprietăţi bactericide şi galactoză, o substanţă similară cu glucoza, esenţială pentru dezvoltarea creierului în primul an de viaţă.
Structura laptelui matern se modifică în timpul perioadei de alăptare, pe măsură ce copilul creşte, pentru a putea corespunde nevoilor sale.
Ce conține laptele matern?
Proteinele, vitaminele, grăsimile şi carbohidraţii sunt principalele substanţe nutritive ce intră în alcătuirea laptelui matern. Din prima categorie fac parte caseina şi zerul (în proporţie de aproximativ 40% caseină, 60% zer), ce înlesnesc digestia, iar zerul deţine proprietăţi antiinfecţioase. Alte proteine regăsite în laptele matern sunt: lactoferina (cu rol antibacterian, dar nu numai), imunoglobulinele lgA (prezente în concentraţie ridicată în colostru), lgG, lgM (protejează împotriva bacteriilor şi a infecţiilor virale, a alergiilor), lizozimă (o enzimă antiinflamatoare, ce protejează, printre altele, de E. Coli şi de Salmonella) şi factorul bifidogenic sau bifidus (stimulează formarea bacteriilor bune cum sunt cele din categoria lactobacillus).
Vitaminele A, D, E, K sunt indispensabile pentru dezvoltarea adecvată a copilului (cu toate acestea, laptele matern nu conţine cantitatea de vitamină K necesară unui nou-născut, prin urmare nou-născuţilor le este administrată această substanţă la naştere pentru a preveni bolile hemoragice la care sunt expuşi). Importante sunt şi vitaminele solubile în apă precum vitamina C, vitamina B3 (acidul nicotinic sau niacina), vitamina B2 (riboflavina), vitamina B5 (acidul pantotenic).
Grăsimile au rol definitoriu în dezvoltarea creierul, a retinei, a sistemului nervos şi în absorbţia grăsimilor liposolubile. În plus, laptele matern conține carbohidraţi, în principal lactoză, ce stimulează absorbţia mineralelor (fosfor, magneziu, calciu), dar care, în aceeaşi măsură, favorizează proliferarea bacteriilor bune din stomac (împreună cu oligozaharidele).
Spre deosebire de alte substanţe, carbohidraţii sunt produşi la nivelul sânului şi deci nivelul lor nu este influenţat de dieta mamei.
Laptele matern conţine un nivel scăzut de fier, dar şi de calciu şi de fosfor, însă combinaţia de minerale este considerată a fi ideală pentru dezvoltarea celui mic (ale cărui rezerve de minerale sunt constituite încă din viaţa intrauterină). Unii specialişti recomandă suplimentarea nivelului de fier din dieta copilului în primii doi ani de viaţă (excesul de fosfor cauzând probleme renale nou-născutului).
Nu în ultimul rând, laptele femeii este în proporţie de 87% apă, aşadar în alimentația sugarului nu este necesară includerea apei sau a altor lichide. Mai pot fi găsiţi în laptele matern şi compuşi nitrogeni neproteici ca: uree, acid uric, creatinină, taurină, acid glutamic, acizi nucleici şi alţii, cu rol la fel de important în dezvoltarea organismului copilului.
Alăptarea asigură trecerea nutrimentelor de la mamă la copil, dar, în aceeaşi măsură, creşte riscul transmiterii de infecţii, precum HIV ori cytomegalovirus atunci când virusurile se află în organismul mamei. În cazul altor infecţii, alăptatul nu constituie o modalitate de propagare a agenţilor patogeni şi, în consecinţă, este permis.
În principal, însă, hrănirea la sân a copilului creează calea spre maturizarea sistemului imunitar al copilului şi producerea unui răspuns corect din partea corpului celui mic atunci când este pus în contact cu un antigen. Mamele trebuie să manifeste o grijă deosebită în ceea ce priveşte tratamentele pe care le urmează, să evite drogurile, tutunul, alcoolul şi să limiteze consumul de cafea, fiindcă fiecare substanţă toxică ingerată de mamă ajunge pe calea laptelui în organismul copilului.
7356
Bibliografie
1. „Dicţionar medical ilustrat” – Editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2013;
2. What’s in Breast Milk? – American Pregnancy Association, link: http://americanpregnancy.org/firstyearoflife/whatsinbreastmilk.html
3. Gaetano Chirico, Roberto Marzollo, Sheila Cortinovis, Chiara Fonte, Antonella Gasparoni – Antiinfective Properties of Human Milk, The Journal of Nutrition, link: http://jn.nutrition.org/content/138/9/1801S.full
4. Pauline M. Emmett, Imogen S. Rogers – Properties of human milk and their relationship with maternal nutrition, Early Human Development, link: http://www.ff.ul.pt/FCT/PTDC/SAU-FAR/121937/2010/7.pdf
5. Anne Donnet-Hughes, PhD, Eduardo J. Schiffrin, MD, PhD, W. Allan Walker, MD – Protective Properties of Human Milk, link: http://anhi.org/learning/pdfs/bcdecker/Protective_Properties_Human_Milk.pdf
6. Patricia McVeagh MB, CHB, FRACP – Human milk – there’s no other quite like it, link: http://www.pacifichealthdialog.org.fj/Volume%201/
***Articol preluat de pe www.romedic.ro