Laptele matern și microbiomul intestinal al copilului

Ce ne arată cercetările recente și de ce contează pentru părinți?

Laptele matern este recunoscut de mult timp ca standardul de aur în alimentația sugarului. Este o sursă optimă de nutrienți, conține anticorpi și susține dezvoltarea armonioasă a copilului.

Totuși, cercetările din ultimii ani aduc în prim-plan un aspect mai puțin cunoscut, dar esențial: laptele matern este un sistem biologic viu, care contribuie activ la formarea microbiomului intestinal al copilului.

Laptele matern nu este steril

Contrar unei idei încă frecvent întâlnite, laptele matern nu este lipsit de microorganisme. El conține o comunitate proprie de bacterii, denumită microbiomul laptelui matern.

Aceste bacterii nu ajung întâmplător în lapte și nu sunt un semn de contaminare, ci fac parte dintr-un mecanism fiziologic complex.

Un studiu recent, publicat în Nature Communications, a analizat peste 500 de probe de lapte matern și scaun de sugar, provenite de la aproape 200 de perechi mamă–copil. Rezultatele arată clar că laptele matern conține bacterii specifice, cu rol important în colonizarea intestinului copilului.

Ce tip de bacterii se găsesc în laptele matern

Printre bacteriile identificate, un rol central îl au speciile din genul Bifidobacterium, în special:

• Bifidobacterium longum

• Bifidobacterium breve

• Bifidobacterium bifidum

Aceste bacterii sunt considerate „specifice sugarului” deoarece sunt adaptate să utilizeze zaharurile complexe din laptele matern (oligozaharidele din laptele uman – HMO), pe care copilul nu le poate digera singur.

În mod semnificativ, Bifidobacterium longum a fost identificată în peste jumătate dintre probele de lapte matern și în aproape toate probele de microbiom intestinal ale sugarilor analizați.

Transferul bacteriilor de la mamă la copil

Unul dintre cele mai importante rezultate ale studiului este identificarea acelorași tulpini bacteriene în laptele matern și în intestinul copilului. Acest lucru demonstrează un transfer direct de bacterii prin alăptare, cunoscut sub denumirea de transmitere verticală.

Aceste bacterii contribuie la:

✓ maturizarea mucoasei intestinale

✓ reglarea răspunsului imun

✓ protecția împotriva colonizării cu bacterii patogene

✓ susținerea absorbției nutrienților

Astfel, alăptarea nu este doar un act de hrănire, ci un proces de „programare biologică” timpurie.

Un proces dinamic, adaptat copilului

Cercetătorii au identificat în laptele matern și bacterii tipic asociate cavității orale a sugarului, precum Streptococcus salivarius sau specii din genul Veillonella. Acest lucru susține ipoteza fluxului retrograd: în timpul suptului, mici cantități de salivă pot pătrunde înapoi în mamelon și în canalele galactofore.

Această descoperire subliniază faptul că alăptarea este un proces dinamic, bidirecțional, prin care organismul mamei primește informații despre copil și își adaptează compoziția laptelui.

Despre diversitate și echilibru

Studiul a identificat și bacterii considerate oportuniste, precum Escherichia coli sau Klebsiella pneumoniae. Este important de subliniat că prezența acestor bacterii în laptele matern nu indică boală, atâta timp cât mama și copilul sunt sănătoși.

Microbiomul intestinal este un ecosistem complex, în care echilibrul este mai important decât absența completă a anumitor bacterii.

Ce înseamnă toate acestea pentru părinți

Pentru părinți, aceste date pot fi traduse simplu:

laptele matern oferă copilului nu doar energie și nutrienți, ci și instrumentele necesare pentru a-și construi un intestin funcțional și un sistem imunitar echilibrat.

Primele luni de viață reprezintă o perioadă critică pentru dezvoltarea microbiomului, iar alăptarea joacă un rol central în acest proces.

Concluzie

Alăptarea susține sănătatea copilului dincolo de perioada de sugar. Prin bacteriile pe care le transferă, laptele matern contribuie la formarea unei baze biologice care poate influența sănătatea pe termen lung.

În acest sens, alăptarea nu este doar o alegere de hrănire, ci un act profund de susținere a dezvoltării copilului.

Referințe

1. Ferretti P. et al. (2025). Assembly of the infant gut microbiome and resistome are linked to bacterial strains in mother’s milk. Nature Communications.

DOI: 10.1038/s41467-025-66497-y

2. Ballard O., Morrow A.L. (2013). Human milk composition: nutrients and bioactive factors. Pediatric Clinics of North America.

3. Penders J. et al. (2006). Factors influencing the composition of the intestinal microbiota in early infancy. Pediatrics.

4. Martín R. et al. (2007). Isolation of bifidobacteria from breast milk and assessment of the bifidobacterial population in breast-fed infants. Applied and Environmental Microbiology.