Contactul piele pe piele (sau"skin tot skin") NU este un moft sau o modă!
- Cristina Petcu IBCLC

- acum 12 ore
- 4 min de citit
Contactul piele pe piele: primul și cel mai valoros „cadou” pe care îl poți oferi bebelușului tău
Dacă ar exista o intervenție care nu costă nimic, nu doare, nu necesită aparatură și care, în același timp, ar reduce stresul bebelușului, ar ajuta alăptarea, ar stabiliza temperatura corpului și ar susține adaptarea la viața extrauterină... ai accepta-o?
Vestea bună este că această intervenție există.
Se numește contact piele pe piele și începe în clipa în care bebelușul este așezat direct pe pieptul mamei, imediat după naștere.
Poate părea doar un moment emoționant. În realitate, este una dintre cele mai bine studiate și mai eficiente intervenții din îngrijirea nou-născutului.
Corpul mamei este primul „tratament” al bebelușului
După naștere, bebelușul trece prin cea mai mare adaptare din viața lui. În doar câteva minute trebuie să înceapă să respire singur, să își regleze temperatura, glicemia și ritmul cardiac.
Iar persoana care îl poate ajuta cel mai bine în această tranziție este... mama.
Nu printr-un medicament.
Nu printr-un aparat.
Ci prin propriul corp.
Când bebelușul este așezat direct pe pieptul mamei, organismul ei îl ajută să se stabilizeze. Respirația devine mai regulată, ritmul inimii se liniștește, temperatura corpului se menține mai ușor, iar nivelul glicemiei este mai bine controlat.
Este atât de fascinant încât cercetătorii descriu pieptul mamei ca pe un adevărat „incubator biologic”.
Nu este doar despre iubire. Este despre biologie.
Știm că apropierea dintre mamă și copil creează emoție.
Dar contactul piele pe piele nu înseamnă doar atașament.
În timpul acestui contact, organismul mamei eliberează mai multă oxitocină – hormonul care ajută uterul să se contracte după naștere, reduce riscul de sângerare și stimulează producția de lapte.
În același timp, bebelușul este mai liniștit, plânge mai puțin și își consumă energia pentru ceea ce contează cu adevărat: adaptarea la viața din afara uterului și învățarea primelor mișcări către sân.
De aceea, bebelușii care beneficiază de contact piele pe piele au șanse mai mari să înceapă alăptarea mai repede și să fie alăptați exclusiv o perioadă mai lungă.
Un aliat important pentru bebelușii cu risc de hipoglicemie
Unii nou-născuți au un risc mai mare de a avea glicemia scăzută în primele ore de viață. Printre ei se numără copiii mamelor cu diabet, cei născuți puțin înainte de termen sau bebelușii foarte mici ori foarte mari pentru vârsta gestațională.
Ani la rând, acești copii erau separați de mame pentru monitorizare.
Astăzi, dovezile ne spun altceva.
Atunci când starea lor este stabilă, contactul piele pe piele poate ajuta la menținerea glicemiei, reduce necesitatea administrării de glucoză intravenos și poate scădea numărul internărilor în secțiile de terapie intensivă neonatală.
Cu alte cuvinte, de multe ori, locul cel mai sigur pentru un bebeluș stabil este chiar pe pieptul părintelui său.
Contactul piele pe piele nu se termină după prima oră
Mulți părinți au auzit despre „ora magică” de după naștere.
Însă beneficiile nu dispar după 60 de minute.
Din contră.
Contactul piele pe piele este valoros ori de câte ori este practicat în primele zile și săptămâni.
Înainte de alăptare, îl ajută pe bebeluș să își arate mai clar semnele de foame și să se atașeze mai ușor la sân.
Când este agitat, îl liniștește.
Când este somnoros, îl stimulează blând să se trezească și să mănânce.
Iar în zilele în care părinții simt că totul este nou și dificil, le oferă încredere și îi ajută să se cunoască unul pe celălalt.
Dar dacă mama nu poate?
Atunci, tatăl poate prelua acest rol.
Contactul piele pe piele realizat de tată sau de un alt părinte are și el beneficii importante pentru reglarea temperaturii, a respirației și pentru construirea relației cu bebelușul.
Este un mod minunat prin care și celălalt părinte poate participa activ încă din primele clipe de viață.
O întrebare care schimbă perspectiva
În 2025, cercetătorii care au realizat cea mai amplă analiză a studiilor despre contactul piele pe piele au ajuns la o concluzie impresionantă.
Există atât de multe dovezi privind beneficiile acestuia, încât au afirmat că nu mai este etic să comparăm contactul piele pe piele cu separarea de rutină a mamelor și nou-născuților sănătoși.
Cu alte cuvinte, întrebarea nu mai este: „Oare funcționează?” Întrebarea este: „Există un motiv medical real pentru a-i separa?” Dacă răspunsul este „nu”, atunci locul bebelușului este pe pieptul părintelui său.
Ce aș vrea să reții
În lumea medicinei moderne există multe intervenții complexe.
Dar uneori, cele mai eficiente sunt și cele mai simple.
Contactul piele pe piele nu înlocuiește îngrijirea medicală atunci când aceasta este necesară. Însă, atunci când mama și copilul sunt stabili, el ar trebui să fie regula, nu excepția.
Pentru că primul loc în care un bebeluș învață că este în siguranță nu este pătuțul.
Este pieptul mamei. Sau al tatălui.
Acolo începe adaptarea.
Acolo începe alăptarea.
Și, de multe ori, acolo începe cea mai importantă relație din viața lui.
De unde mă inspir (sau altfel spus, Surse științifice):
- Academy of Breastfeeding Medicine. Clinical Protocol #5: Peripartum Breastfeeding Management for the Healthy Mother and Infant at Term (actualizat în 2024).
- Moore ER, Brimdyr K și colab. Immediate or early skin-to-skin contact for mothers and their healthy newborn infants. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2025.
- Organizația Mondială a Sănătății (WHO). Immediate Kangaroo Mother Care for Preterm or Low Birth Weight Infants, 2022.
- Chiruvolu A. și colab. Effects of skin-to-skin care on late preterm and term infants at risk for neonatal hypoglycemia, 2017.


Comentarii